12
ETICA AFACERILOR INTERNATIONALE
Argumentele prezentate în capitolele anterioare dar, mai ales, presi¬unea opiniei publice din tarile capitaliste avansate au impus treptat etica în afaceri nu numai ca dizertatie academica, ci si ca un ansamblu tot mai coerent si autoritar de reguli care orienteaza deciziile mana¬geriale. Oamenii de afaceri onesti si performanti nu se mai îndoiesc de faptul ca good ethics is good business, asumându si (indiferent din ce motive) responsa¬bilitati si obligatii fata de un spectru tot mai larg de stakeholders: proprii angajati, consumatorii, furnizorii, creditorii, co¬munitatile locale în care îsi au sediul, statul sau mediul încon¬jurator. Dar, pâna de curând, toate aceste argumente etice si reguli morale si au limitat sfera de valabilitate si de aplicabilitate exclusiv pe plan domestic, fiind considerate prea putin sau chiar de loc relevante în sfera afacerilor internationale. Asa se explica faptul ca abordarea teoretica a eticii în afacerile internationale s a produs cu mare întâr¬ziere; prima lucrare, de acum clasica, în acest domeniu, The Ethics of International Business, a fost publicata de catre Thomas Donaldson abia în 1989.
Un prim motiv pentru care posibilitatea eticii în afacerile inter¬nationale a fost pri¬vita cu rezerva este unul de natura mai degraba speculativa. Printr un acord tacit, însa câtusi de putin de ordinul evi¬dentei, analistii au convenit ca principalii agenti economici care ope¬reaza pe piata mondiala sunt corporatiile multinationale. Acest fapt nu poate fi pus nicicum la îndoiala, dar aceasta nu înseamna ca firmele de mai mici proportii, care încheie contracte cu parteneri din alte tari, reprezinta cantitati neglijabile, nevrednice de a fi luate în discutie. Concentrându si atentia exclusiv asu ...